ma-trezesc

Ma trezesc speriata si nu te vad langa mine. E un intuneric desavarsit, dar ochii-mi obisnuiti sa te zareasca acolo unde te stiu dintotdeauna nu reusesc sa prinda conturul trupului tau adormit. Ce se intampla? Unde esti? Ma trezesc de-a binelea. Deschid toate usile – inchise dealtfel(de ce sunt inchise usile ?), dar dincolo de ele nu ma intampina decat intunericul. O deschid pe ultima…Alerg bezmetic, incercand sa te gasesc. Privesc spre acolo…acolo unde cred eu ca voi gasi urma pasilor tai. Nimic. Miros aerul…mmm… nu simt suflarea ta calda. Nu ai trecut nici pe aici. Poate daca voi incepe sa ating lucrurile voi simti atingerea usor umeda a mainilor tale. E uscat. Nimic.

Ai plecat de mult ?

Mi-e teama.

Inchid ochii si incerc sa vad ce ai vazut cand ai inchis si ultima usa in urma ta. Asa iti voi lua urma si te voi gasi sigur. Nimic. Ma gandesc ca poate, nu m-am straduit destul, poate nu am inchis ochii bine, poate o raza de intuneric incondeiaza scenarii sumbre si s-a strecurat printre pleoapele avide de imaginea ta si din cauza asta nu reusesc. Acum am facut intocmai cum ar fi trebuit si tot nu te vad.

Ma intorc. Inchid toate usile deschise si imi ingrop capul in perna ta. Ce bine e. Te simt aici si iti pot simti parfumul. Minunat! Mi te imaginez zambind doar…Ce frumos e zambetul tau! Incerc sa-ti vad ochii, dar parca iti feresti cumva privirea. De ce oare nu reusesc sa-ti vad ochii? Incotro te uiti tu acum? La ce ? Catre cine ti-ai intors ochii de la mine? Ochii aceia cu care imi sfredeleai sufletul…Ii vreau inapoi. Tanjesc dupa privirea ta.

Alta data era foarte usor. Acum imi dau sema de ce…Nu ne-am mai privit in ochi cu adevarat de foarte multa vreme. Cel putin nu cum faceam candva. Din cauza asta nu pot sa-ti vad ochii…Trist…Nici macar nu mi-i pot aminti.

Dar mainile…mainile tale. Vreau mangaierea ta. Blanda, dar ferma, calda.

Vreau inapoi vorbele tale dulci si pline de dragoste. Am nevoie de linistea ta. De linistea mea. Vreau linistea inapoi! Cine ne-a furat linistea?? Imi doresc atat de mult linistea noastra de alta data…..

Ai aparut de nicaieri si ai disparut tot acolo. Parca nici n-ai fi fost. Ai fost sau a fost doar un vis frumos ? A fost doar un alt vis frumos ? In cazul asta e clar : Nu mai vreau sa visez !

De ce m-am trezit ?

Ce fac eu acum ???

Greu de imaginat…

Aud ceva la fereastra: a inceput sa ploua. Stiu! Esti tu. Te simt! Te caut printre stropii de ploaie. Si te gasesc. Ai venit sa-mi mangai obrajii palizi, sa-i speli de lacrimi tulburi, murdarite de ganduri pagane. Uite si o raza de soare calda si delicata. Tot tu esti. Simt cum imi zvanti obrajii cu o adiere de vant. E tare placut. Sunt cu tine din nou. Imi esti tare drag. Ce mult a trecut !…Ce mult mi-ai lipsit! Bine ai revenit, dragul meu!

Sa fie doar lacrimile ? Sa fie doar lumina diminetii ? Este doar perna cea care-mi sterge lacrimile? Asta e realitatea de fapt ? In cazul asta e clar: imi vreau visele inapoi !